Ultimul dans al lui Charlot - Fabio Stassi

Am decis să citesc un roman de-al unui autor de la FILIT, Fabio Stassi și drept să vă spun, am rămas impresionată de maniera în care este scris romanul.
Voi prezenta subiectul acestui roman pentru a vă familiariza cu stilul autorului.

Romanul și autograf de la Fabio Stassi :D

Într-o seară de Crăciun, Moartea îl vizitează pe actorul Charlie Chaplin în casa acestuia din Elveția. Marele actor și regizor are o vârstă trecută de 80 de ani, dar are un fiu mic pe care dorește să îl vadă crescând. Charlie îi propune Bătrânei un pact: dacă reușește să o facă să râdă, va câștiga încă un an din viață. Începe astfel cu un dans cu Moartea, iar în noaptea aceea îl va salva doar comicul provocat de suferințele vârstei și nu tehnica actoricească. În fiecare an, Bătrâna se va întoarce de Crăciun să îl ia, așa că va trebui să-i stârnească măcar un hohot de râs. În așteptarea întâlnirii fatale, Chaplin îi scrie fiului său o scrisoare lungă și pasională, povestindu-i cum era viața în mahalele Londrei, cum a rămas de mic orfan(mama lui fiind internată într-un spital de nebuni, iar tatăl lui alcoolic), cum a lucrat de mic la circuri, cum a trecut oceanul spre America, unde a experimentat o suită largă de meserii (geamgiu,lumânărar,tipograf).

Cam așa era Moartea cu Chaplin

Această carte este o biografie romanțată, dar și nostalgică, întrucât îmbină elementele reale din viața lui Chaplin( meseria părinților, vârsta la care a decedat, pasiunea sa pentru circ) cu cele ficționale. Este pus în evidență omul fără mască, în spatele perfecțiunii și al zâmbetului său. Ceea ce frapează este imaginea lui Charlie, povestea în sine, dar și modul în care sunt realizate portretul psihologic al actorului, prezentarea Americii și a lumii cinematografice. Finalul însă, te prinde efectiv nepregătit.

Este o carte accesibilă din toate punctele de vedere, v-o recomand. Deci, cum spunea și Charlot : "O zi în care nu râzi e o zi pierdută.". Nu numai că se abordează povestea lui Charlie, însă se pune și mare accent pe râsul și valorile lui.

Voi reveni cu un articol mâine, în care o să-mi împărtășesc impresiile mele legate de evenimentul care s-a desfășurat în perioada 1-5 octombrie și anume, FILIT. Rămâneți pe aproape! 

Căutând-o pe Alaska de John Green

Bună dragilor! Astăzi revin cu o recenzie la o carte care m-a impresionat foarte mult. Se numește Căutând-o pe Alaska. Probabil că mulți dintre voi ați citit-o sau ați auzit despre ea,so... 

SUBIECTUL:

Inainte. Miles Halter – un adolescent singuratic pasionat de cuvintele rostite de personaje celebre în ultimele lor clipe de viață – pleacă la școala cu internat Culver Creek în căutarea a ceea ce Rabelais numea “Marele Necunoscut. ’’

Acest Necunoscut se dovedește mai tulburator decât și-ar fi imaginat vreodată când în noul său cerc de prieteni își face intrarea seducătoarea Alaska Young. Inteligenă, amuzantă, imprevizibilă, Alaska îl atrage într-o lume misterioasă de lumini și umbre, ce stă sub semnul ultimelor cuvinte ale lui Simon Bolivar, faimosul general imortalizat de Gabriel Garcia Marquez:“ Cum o să mai ies eu din labirintul ăsta? “

După. Nimic nu va mai fi la fel.

PĂRERE:

Este prima carte pe care o citesc de la autorul John Green. Am mai auzit și de bestseller-ul "Sub aceeași stea", însă nu am dorit să citesc cartea, deoarece am văzut filmul și nu mi s-a părut așa de impresionant precum părea. Sunt de părere că "Sub aceeași stea" are un impact mai puternic asupra adolescenților. Bine.. și eu sunt adolescentă,dar am văzut atât de multe filme dramatice,încât m-am obișnuit cu tipul acesta de filme și poveștile lor.

Bine.. să revenim la romanul meu. Acesta abordează numeroase subiecte dureroase, dar este și plină de reflecții inedite asupra vieții,religiei,iubirii,suferinței,morții.

Felul în care John Green descrie personajele și trăirile acestora este de-a dreptul emoționant și copleșitor. Am observat tonul sumbru al acestui roman. Mi-aș fi dorit ca povestea să se fi sfârșit altfel,mi-aș fi dorit ca personalitatea Alaskăi și trăsăturile acesteia să fie conturate mai mult,mi-aș fi dorit să nu fi avut loc această tragedie încă de pe la jumătatea romanului..

Cu siguranță, intenționez să citesc și celelalte creații ale lui John Green. Stilul autorului m-a impresionat. Este o carte pe care nu am putut s-o las din mână și pe care v-o recomand cu mare drag. Baftă la lectură și aștept de asemeni și părerile voastre legate de acest roman. Voi pune o listă cu citatele/fragmentele care m-au impresionat.

CITATE:

“ – Voi fumați ca să vă bucurați de țigară. Eu fumez ca să mor. “

“ - Îți petreci toată viața în labirint, gândindu-te la felul în care vei evada de-acolo într-o buna zi și cât de mișto o să fie și îți imaginezi că viitorul te face să mergi înainte, dar n-o faci niciodată. Te folosești de viitor pentru a scăpa de prezent. “

“ Când adulții spun cu acel zâmbet viclean și stupid “ adolescenții cred că sunt invicibili ’’, ei nu știu câtă dreptate au. Nu trebuie să fim niciodată lipsiți de speranță, deoarece nu putem fi niciodată distruși ireparabil. Noi credem că suntem invincibili deoarece chiar suntem. Nu putem să ne naștem și nu putem muri. Precum orice formă de energie, putem doar să ne schimbăm aspectul, mărimea și manifestarea. Ei uită asta când îmbătrânesc. Se sperie de gândul că ar putea să piardă și să dea greș. Dar acea parte din noi, care e cu mult mai mare decât suma tuturor părților noastre, nu are început și nu are sfârșit, deci nu poate da greș.  “

Exuvii - Simona Popescu

Bună ziua,dragi cititori. Aceasta este prima mea postare "oficială" ca să spun așa,în calitate de nou blogger. Așadar,m-am gândit să-mi încep activitatea pe blog cu o prezentare a unei cărți care mi-a plăcut în mod deosebit și cu care mi-am început viața de liceană.
Se numește Exuvii.

Ce sunt exuviile?Exuviile sunt acele bucăți cornoase care sunt lăsate în urmă de diverse viețuitoare care parcurg drumul evoluției.
Această carte este una despre copilărie.Receptorul regăsește imagini ale naratoare la vârste diferite,în ipostaze diferite și mai ales de stările sufletești.
Episoadele prezentate refac o stare,o atmosferă legată de copilărie,de adolescență și de tinerețe.
Simona Popescu propune prin acest roman o perspectivă inocentă asupra lumii în care devenirea fetiței este plină de mister,exuberanță,imaginație,reprezintă un traseu în care lumea însăși capătă diverse măști.
Cartea are 17 capitole plus Prologul,plus Epilogul.Capitolele au nume precum: Regnum puerile, Cuiburi de hârtie, Cartea de bucate, Văgăunile, Somnul de după-amiază, Despre boală, Despre singurătate, Gaura cheii, Bursuc cu pampon, Despre dragoste. Evident,există și câteva subcapitole.
Fiecare copil,fiecare adolescent,fiecare adult se poate regăsi cu ușurință în acest roman. De aceea îl recomand. Această carte nu poate fi decât trăită,nu înțeleasă sau disecată.

Pentru a vă deschide apetitul pentru acest gen de carte,vă voi împărtăși câteva dintre citatele/fragmențelele care m-au impresionat:
"Lumea copiilor își avea legile ei nescrise,cuceririle și înfrângerile ei,răutățile,invidia,prostia,mârșăviile ei.Era o pândă continuă,o neobosită hărțuială,o pâră generală,se rupeau prietenii în numai cinci minute,se spuneau lucruri de o cruzime pe care numai un copil o poate suporta și ierta.Supărarea dura o ora,cel mult o zi-două,dar lua proporții colosale.Cuvinte trântite aiurea te sfâșiau de sus până jos,te fisurau,te animalizau.Apoi urmau marile împăcări,marile fraternizări,copleșitoare,umplând aerul de pulberi aurii.Împăcarea avea culoarea roz-auriu."
"Timpul se buclează.Corpul își aduce aminte."
"La 14 ani, la 15, la 16 (și poate totdeauna), viața de unul singur e ceva greu de suportat. Chiar dacă ai amici, nevoia de cineva, unul singur, ca tine, ‘prietenul cel mai bun’, e viscerală."
"Creaturi incompatibile.Asta îmi trece prin cap când mă gândesc la mine.[...]Scriu.Forțez supraviețuirea.Mimez continuitatea până când ea devine adevărată."

Este o carte fascinantă.Sunt sigură că veți simți emoție în momentul parcurgerii acesteia.O reușită întoarcere în copilărie,cu diversitatea-i de jocuri și aventuri specifice,mai mult sau mai puțin banale,însă atât de labirintic descrise.
Vă poftesc și pe voi la lectură,dragii mei.Puteți scrie în secțiunea de comentarii impresiile voastre după lectură. :D Multă baftă!